Ianuarie este luna începuturilor
Denumirea lunii ianuarie vine de la numele zeului Janus, zeu care în mitologia romană era cel al porților și al ușilor, însemnând și începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o ușă. Zeul roman Ianus avea două figuri: una orientată, spre anul care se încheie și alta spre anul care vine.
Anglo-saxonii numeau această lună wolf-monath, adică luna lupilor, deoarece în zilele geroase și pline de ninsori ale acestei luni, lupii ieșeau din păduri în căutarea hranei.
În Romania, luna ianuarie se numeste, popular, Gerar sau Gerariu, din cauză că în această lună sunt geruri puternice. De altfel această lună conține cele mai multe superstiţii legate de prevestirea vremii de peste an. Se spune că dacă Ianuarie este cald, atunci greul vine în Februarie, sau dacă este frig în Ianuarie – va fi cald în Iulie. Se mai spune că dacă în săptămâna dintâi după Anul Nou picură streaşinile, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă în Ianuarie este ger bun, atunci va fi vară călduroasă, iar dacă va fi vreme domoală, vara va fi ploioasă.
1 Ianuarie – Anul Nou şi Sfântul Vasile
Integrându-se în perioada sărbătorilor de iarnă, începută la Crăciun, obiceiurile şi superstiţiile acestei zile care au drept scop colindatul revin la preocupările vieţii ţăranului: muncile agricole, fertilitatea câmpului, viitoarele roade bogate. Cele mai importante texte magice colinde ce se rostesc acum sunt Semănatul, Pluguşorul, Plugul cel mare, Vasilca, texte cu valoare augurală bazată pe principiile „magiei primei zile”. În aceeaşi categorie sunt şi colindele ce vizează bunăstarea fizică şi materială a oamenilor: Sorcova şi Colindele Sfântului Vasile se adresează celor apropiaţi, cunoscuţilor, prietenilor, urându-le acestora sănătate şi putere de muncă.
6 ianuarie, Boboteaza
Ajunul Bobotezei, prima mare sărbătoare a noului an aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor şi aflarea ursitei.
Boboteaza sau Botezul Domnului, zisă şi Iordanul sau Chiraleisa, este sărbătoarea care încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă începute în ajunul Crăciunului. Boboteaza înseamnă purificarea naturii și în special a apei. Această sărbătoare presupune mai multe obiceiuri, între care: Iordănitul sau colindul cu Iordanul. Cine vede un cal alb de Bobotează va avea noroc tot anul, iar fata care îl vede sigur se mărită în acel an.
Ziua Sfântului Ioan Botezătorul – 7 Ianuarie
– reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. Este însoţită de obiceiul Iordănitului femeilor sau Ţonţoroiul femeilor, care se întâlneau, petreceau şi apoi ieşeau în sat şi pe bărbatul pe care puneau mâna îl duceau la rău şi-l udau. Superstiţia spune că cine lucrează de Sânt-Ion va fi lovit de foc, de fiarele pădurii, de boli. Dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase peste an.
La 16 Ianuarie este Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop), care deschide Anul Lupului, ce cuprinde Filipii de iarnă, Filipii de toamnă şi Sf. Andrei; este ziua cea mai importantă din Anul Lupului.
Superstiţia spune că cine nu ţine această zi va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale, Fulgerătoarele, cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria.
La 31 Ianuarie sunt Filipii de iarnă, ultima dintre cele trei zile ale lupului, consacrata patronului ei, Filip Şchiopul. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.