SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI

Atmosfera Crăciunului ne aduce întotdeauna bucurie şi mai ales amintirile frumoase ale anilor copilăriei, emoţia aşteptării împodobirii bradului, suspansul clipelor în care visăm să-l întâlnim pe Moş Crăciun, sentimente care ne însoțesc întreaga viață, dar sunt cele mai vii în copilărie.

Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creştine, aşteptată cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă și zona geografică, ba chiar este întâlnită și la alte popoare, cu o semnificație asemănătoare. Fiecare ne gândim cu drag la cadourile lui Moş Crăciun, la colinde, la mirosul de brad şi la vâscul din pragul uşii. Şi, cu siguranţă, experienţele personale au încărcat de-a lungul timpului aceste clipe magice cu semnificaţii aparte, știute de fiecare dintre noi. Dar mai mult decât atât, tradiţiile legate de Crăciun aduc cu ele semnificațiile magice ale unor simboluri naturale, vechi de sute de ani.

Sărbătoarea Crăciunului are două semnificații largi, care deși sunt înrudite, ne antrenează în două direcții diferite. O dată, prin conștiința Nașterii Mântuitorului, ne întoarce atenția spre noi înșine și apoi spre raportul cu Dumnezeu; aceasta este puterea valorii religioase a evenimentului. Iar a doua oară, magia întruchipată de dărnicia lui Moș Crăciun ne concentrează atenția spre noi înșine, dar cu deschidere către cei din jurul nostru, întâi familia, apoi toți ceilalți semeni ai noștri, făcându-ne să conștientizăm rolul pe care îl avem în viața celorlalți și rolul bunătății, al generozității sufletului.

Așadar, de Crăciun, în primul rând sărbătorim nașterea Domnului, pe plan spiritual, și venirea lui Moș Crăciun, pe planul afectiv, al relațiilor cu familia și cu toți cei din jurul nostru.

1. Lumânările și luminile de Crăciun

Lumânările sunt în sine un simbol al credinței, iar de Crăciun ele au cu atât mai mult darul de a ne menține vie în sulfet conștiința importanței evenimentului: Nasterea Mantuitorului. Fără a păstra semnificațiile sobre, adesea funeste din timpul folosirii lor la riturile bisericești, de Crăciun, lumânările și luminițele preiau simbolistica nașterii, semnificând reînnoirea vieţii, puritate, speranţă, regăsire. Ele simbolizeaza lumina pe care a adus-o Iisus prin venirea pe lume, si sunt nelipsite in perioada Craciunului, atat in decoratiuni, cat si pe masa sau in brad. Prin verticalitatea si blandetea ei, lumanarea este atat intruchiparea nevinovatiei si a curateniei, cat si a vietii inchinate pe deplin iubiri unice si eterne. Lumanarele din bradul de Craciun au fost inlocuite in vremurile noastre de beculetele multicolore. Acestea sunt simboluri ale lui Hristos ca “lumina a lumii” sau reprezentari ale stelelor.

Lumanarea aprinsa este un simbol al luminii, al vietii si spiritualitatii, dar are o importanta particulara in crestinism unde simbolizeaza Lumina Divina a lui Hristos si insasi credinta.

1. Renii lui Moș Crăciun și bucuria dăruirii

Toată lumea știe că sania Moşului este trasă de nouă reni simpatici, ceea ce ne arată că până și cel care dăruiește are nevoie de ajutor, de dăruire, adică, la rândul său. Renii lui Moș Crăciun sunt un simbol al ajutorului, al bucuriei, suplimentară celei pe care Moșul o dă fiecărui copil. Renii Moșului merită la fel de multă admirație precum bătrânul lor stăpân și nici nu e greu să-i reții după nume: Dasher, Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Prancer, Blitzen şi Rudolf.

Cel din urmă, buclucașul și simpaticul ren cu nasul roşu, este cel mai adesea pomenit când vine vorba de ajutoarele harnice ale Moșului: Rudolf este cel care luminează drumul pentru sania plină cu daruri a lui Moş Crăciun și îi deschide calea către toți copiii care îl așteaptă nerăbdători. În plus, ei poartă și clopoţei care aduc veselie, anunţând celor care le aud clinchetul că au sosit cadourile. Fiind animale specifice zonelor reci, renii se potrivesc de minune în decorurile de iarnă şi de sărbători pline de zăpadă, și atât de geroase încât să facă din fiecare copil un Rudolf cu nasul roșu atunci când se întrece cu prietenii la săniuș sau la derdeluș.